miercuri, 11 decembrie 2013

Doua lacrimi in glas sau poveste despre cum am ajuns eu sa nu mai vars lacrimi

Se spune ca zodia mea, racul, iubeste doar 3 persoane intreaga viata. Ei bine eu categoric am trecut de iubirea mea de boboc si de mijloc. Am varsat lacrimi pentru fiecare si nu regret nimic.Nu am plans pentru caerau fericite cu altcineva. Nu, eu am plans pentru ca nu mai puteam fi eu cel care le gace fericite. Este lucrul pe care ma pricep cel mai bine sa il fac si este singurul lucru pe care il am de oferit persoanei de langa mine. Pentru ca stiu ca in adancul meu sunt gol si fara speranta. Vreau doar ca trecerea mea pe acest pamant sa insemne ceva pentru cineva si asta e singurul mod in care stiu, oferind fericire. Dar ce se intampla atunci cand nu mai pot face asta? Inca nu stiu pentru ca inca astept acea a treia iubire care va fii si ultima din viata mea.Pentru ea o sa fiu acel cavaler pe cal alb, personalizat desigur, cu o chitara prinsa de cal pe partea dreapta, iar pe partea stanga o tolba prina cu manuscrisele poeziilor mele, avand o palarie in cap si purtand o camasa neagra. Eh, aceasta e doar imaginea pe care mi-o fac eu despre mine, dar poate nu o sa fiu nici pe departe asa in viziunea ultimei Ana.

Am ales sa plang in cuvinte pentru ca sunt mult mai expresive decat lacrimile, parerea mea. Acum nu mai vars lacrimi de tristete, nu imi mai irit ochii de la degetele-mi mult prea aspre pentru ca astept. Astept sa vina si ultima mea iubire, sa o vad cum imi intra incet, incet sub piele si cum se ancoreaza in gandurile mele. Pana atunci aleg sa nu mai irosesc apa din organismul meu pe actiuni inutile, oricum nimanui nu ii pasa... Motto-ul meu si insemnele pe care le pun pe oriunde as ajunge sunt doar in capul meu. Nimeni nu stie cu adevarat ce inseamna pentru mine Diamonds for tears sau pur si simplu nu ii intereseaza. 
Asa am ajuns eu sa nu mai vars lacrimi, dar oare, cand voi plange cu adevarat pentru ultima oara?

luni, 18 martie 2013


Dragă X… (Nu are rost sa scriu vreun nume.)
Nimeni nu ți-a cerut să te întorci și, totuși, ai făcut-o și, ca de obicei, ai ieșit pe ușa din spate, fără a face nici un zgomot. Dar știi ce? Mă așteptam! De data asta nu aveam nici iluzii, nici optimism, nici speranța de a renaște ceva între noi. De data asta erai doar o cunoștință care venea în vizită.scrisoare_de_dragosteDe data asta nu ai reușit să-mi faci rău, să visez, să simt acei fluturași în stomac, pe care-i simți când, cineva care contează cu adevărat pentru tine, îți pășește pragul.
Cred că singura decizie bună pe care ai luat-o, vreodată, de când te-am cunoscut, a fost asta: să revii. Așa, eu mi-am dat seama că meritam mult mai mult decât îmi ofereai tu; că n-am nevoie de nimeni care să-mi spună că ești doar o parte a trecutului meu. A fost cel mai bine. Mi-ai demonstrat că nici nu te mai iubesc, nici nu mai am nevoie de tine. Am văzut că sunt o persoană independentă.
Pentru prima oară, în viață, ai făcut ceva fără să mă rănești!

(by Valeriu Pinzaru)

miercuri, 27 februarie 2013

Dragă X… (Nu are rost sa scriu vreun nume.)



Știu că am scris multe „scrisori” în genul ăsta și toate dedicate ție dar mai știu și că nici nu te-ai deranjat să le citești. Asta nu e important. Am stat… m-am tot gândit… Până la urma am decis să o scriu și pe asta.

Am realizat că așteptarea doare. Că lumea nu se schimbă, oricât ai spera asta. Știi și tu zicala aia cu lupul ce-și schimbă părul… TU nu te vei schimba. Și știu că, în nopți ca asta, nu-mi apare numele în gândurile tale așa cum apare al tău într-ale mele brusc, dureros… Dar, știi ce? Lucrurile se schimbă! Poate-am căzut în vraja ta de nenumărate ori (așa e!) dar te asigur: o să lupt să pot trece peste; să șterg totul! Îți mulțumesc, oricum, pentru momentele MAGICE! S-a terminat! Nu vreau să mă mai rog, să plâng, să mă învinovățesc sau mai știu eu ce. Pentru că, uneori, știu că mă iubeai; ba chiar te interesai de mine. Azi e altă zi. E altă zi în care încerc să nu mă gândesc la tine; pare greu dar nu e. N-ai idee cât îmi doresc să vorbesc cu tine… gata… ai avut șansa ta… și, chiar dacă te iubesc, te uit!
Habar nu ai cât de fericit mă făceai când îmi vorbeai în momentul în care credeam că totul e pierdut; mi se lumina fața. Astăzi, trăiesc pentru cei din jurul meu și, cu toate că aș fi vrut să trăiesc pentru tine, știu că nu pot. Nu sunt ca tine. Pot să-mi calc orgoliul în picioare și să-mi cer iertare că te-am rănit… Poate acum crezi că ai totul dar te asigur că într-o zi te vei simți goală, vei simți lipsa acelor melodii ce le ascultam atât de des, vei simți lipsa acelor comentarii absurde; vei vedea hainele mele în vreun magazin, numele meu scris pe nu știu ce perete sau rostit de cine știe cine și-ți vei aminti de mine… Poate, îți va părea rău… poate… cine știe ce se va întâmpla?!?
De moment, tot ce vreau, e să fiu singur. Să nu mă gândesc la tine și… te voi uita. Ai să vezi! Îmi voi aminti doar acea primă zi, când mi-ai sărit în brațe și totul a fost atât de magic… Doar atât… Te rog să nu mă uiți…
P.S.: Poate că nu sunt îndrăgostit de tine ci doar de… dragoste…
P.P.S.: Să nu uiți că te iubesc. Mult…
Cu drag, persoana care-a crezut cel mai mult în tine:...


(by Valeriu Pinzaru)